„Salut! Eu sunt Oliviana Fudulache și studiez grafica la Universitatea de Arte și Design din Cluj. Când cauți sa devii artist, ajungi să te întrebi în jurul cărui lucru sa îți faci discursul. Ce e mai relevant, mijlocul sau motivația?

Știu că vreau să desenez din clasa a patra, doar că atunci voiam să devin pictorița, pentru că presupunea culoare. Puțin mai târziu, am început să desenez doar în creion, de frică de culori. Așa am ajuns la grafică, de frica! Glumesc, grafica e mult mai mult de atât.

Sunt într-o perioadă de căutări tehnice, pentru că vreau să știu să le fac pe toate. Uneori mă gândesc ca e o risipă de resurse interioare…este lumea artei mereu atât de plina de incertitudine?

Probabil cel mai dificil lucru cu care m-am confruntat a fost faptul că am putut observa cum rămân fără creativitate pe parcursul adolescenței. Puțin perfecționistă, m-am concentrat mai mult pe partea pragmatică a vieții, am început să devin obsedată de note de zece, lucru ce i-a dat în cap creativității mele. Ușor, ușor, văd că revine, dar tot simt că am rămas în urmă. Mintea de copil n-o mai recapeți. Încerc să mă agăț de toate prostiile pe care le-am învățat și să le introduc in lucrările mele, să le găsesc o utilitate. Totuși, cred că tocmai ele mi-au format o identitate de artist.

Lucrez în tehnici tradiționale precum cărbune, acuarelă, grafit, tuș, dar cel mai mult prefer să lucrez digital. Visul meu este sa fac arta conceptuală pentru jocuri video.”